Județul Dorohoi (1864–1950): cât de mare era, ce orașe avea și cum a dispărut

Timp de aproape un secol, Dorohoiul a fost reședința unui județ: județul Dorohoi, care se întindea de la Prut până dincolo de Siret și de la Herța până la Săveni. Azi, cea mai mare parte a lui e jumătatea de nord a județului Botoșani.

De la ținut la județ

Județul a continuat vechiul ținut Dorohoi al Moldovei. În anii 1830, ținutul Herța a fost alipit ținutului Dorohoi, ca ocol (sursele dau 1832, 1834 sau 1835). Între 1837 și 1850, reședința ținutului s-a mutat la Mihăileni, apoi a revenit la Dorohoi.

După Unirea din 1859, vechile denumiri (ținut, ocol, ispravnic) au fost înlocuite de la sine, încă de la începutul lui 1860, cu județ, plasă și prefect. Legile lui Cuza din primăvara lui 1864 au făcut din județ o unitate administrativă cu consiliu județean și prefect. De aceea unele surse dau 1859 ca început al județului, iar altele 1864.

Cât de mare era

După Enciclopedia României (1938), județul avea 2.846 de kilometri pătrați.

Recensământul	Locuitori	La oraș	La sat
1890	135.048	16.142	118.906
1912	183.922	40.297	143.625
1930	211.354	43.707	167.647

Cifra din 1912 e recalculată de Institutul Central de Statistică pe teritoriul din 1930. În 1930, județul avea în jur de 74 de locuitori pe kilometru pătrat.

Cele cinci orașe

Orașul	1912	1930	Azi
Dorohoi	14.755	15.866	municipiu, județul Botoșani
Darabani	9.516	10.748	oraș, județul Botoșani
Herța	8.049	8.454	oraș în Ucraina
Săveni	3.882	4.953	oraș, județul Botoșani
Mihăileni	4.095	3.686	comună, județul Botoșani

Cifrele pentru Herța cuprind și comuna suburbană Târnauca.

Plășile

Județul era împărțit în plăși, conduse de un pretor. Numărul și numele lor s-au schimbat de mai multe ori:

• 1864: șase plăși, Herța, Coșula (cu reședința la Dorohoi), Berhometele (Mihăileni), Bașău (Săveni), Prutul de Sus (Pomârla) și Prutul de Jos (Rădăuți-Prut).
• 1925: tot șase, Bașeu, Berhometele, Centru, Herța, Lascăr și Siret, cu 58 de comune, dintre care 5 urbane.
• 1930: la recensământ apar trei plăși, Bașeu, Herța și Siret.
• 1938: cinci plăși, Bașeu, Centrală, Herța, Lascăr și Siret, cu 236 de sate, cum se vede pe harta de mai sus.

Prin județ treceau și câteva comune de pe malul drept al Siretului: Adâncata, Grămești, Zamostea și Zvoriștea sunt azi în județul Suceava.

Instituțiile județului

La Dorohoi erau Prefectura, Consiliul Județean și Tribunalul. Prefectura a funcționat în Palatul Administrativ, ridicat în 1887 și refăcut în 1898–1899, azi Muzeul de Științele Naturii. În 1938 erau preturi și judecătorii la Darabani, Herța, Mihăileni și Săveni.

Pentru cine își caută strămoșii, arhiva Prefecturii județului Dorohoi (1832–1949) și arhivele preturilor de plasă sunt la Arhivele Naționale, Serviciul Județean Botoșani.

1938–1950: ultimii ani

• 1938: prin legea administrativă din august 1938, județul Dorohoi a intrat în Ținutul Suceava, cu reședința la Cernăuți, și a rămas doar o circumscripție de control.
• Septembrie 1940: ținuturile au fost desființate, iar județele au revenit.
• Iunie 1940: zona Herța a fost ocupată de armata sovietică. Statutul Județului Botoșani numără orașul Herța, satul Sinăuți și alte 7 comune cu 32 de sate. Zona a revenit în 1941 și a fost pierdută din nou în 1944; azi e în Ucraina. Pentru zilele de la începutul lui iulie 1940 din oraș, vezi Pogromul de la Dorohoi.
• 1950: Legea nr. 5/1950 a desființat județele. Teritoriul fostului județ s-a împărțit între raioanele Dorohoi, Darabani și Săveni, din regiunea Botoșani.
• 1952–1968: regiunea Botoșani a fost desființată. Raionul Dorohoi a trecut, după un scurt timp în regiunea Iași, în regiunea Suceava. Raionul Darabani a fost desființat în 1960.
• 1968: Legea nr. 2/1968 a refăcut județele. Dorohoiul a devenit oraș în județul Botoșani, alături de Darabani și Săveni.

Racul din stema județului Dorohoi se vede și azi pe stema județului Botoșani; vezi Stemele Dorohoiului.