Dorohoiul în literatură și muzică: de la Caragiale la Fără Zahăr
Pentru scriitorii de altădată, Dorohoiul era capătul țării: „de la Dorohoi la Severin” însemna „peste tot”. Mache al lui Caragiale e „născut” aici, Fondane aude „diligența care vine din Dorohoi”, iar Fără Zahăr i-au dedicat un album. Citatele sunt verificate în texte.
Dorohoiul apare în literatura română mai des decât ai crede, dar de cele mai multe ori nu ca loc al unei povești, ci ca margine a țării. Pentru scriitorii de până la 1918, județul Dorohoi era capătul de nord al României, iar Turnu Severin capătul de sud-vest. Am adunat aici textele în care apare orașul, cu citate verificate în ediții publicate.
„De la Dorohoi la Severin”
Mai mulți scriitori folosesc perechea Dorohoi – Severin, sau Dorohoi – Vârciorova, Dorohoi – Mehedinți, ca să spună „toată țara, de la un capăt la altul”:
- Mihai Eminescu, în „Doina” (1883): „De la Turnu-n Dorohoi”;
- Octavian Goga, în „Vorbesc tăcerile”: „Din Dorohoi la Severin”;
- Panait Istrati, în „Ciulinii Bărăganului” (1928): „Toată țara, de la Dorohoi la Vârciorova, nu-i decât un Bărăgan”;
- Nicolae Gane, în „Două zile la Slănic”: un nume „cunoscut din Dorohoi și pănă-n Gorj”;
- C. Dobrogeanu-Gherea și Duiliu Zamfirescu, în texte despre țară și oamenii ei.
Nu am găsit formula într-un dicționar de expresii, deci o prezentăm ca pe o formulă des folosită de scriitori, nu ca pe o zicală consemnată.
Mache, „născut” la Dorohoi
În schița „Lache și Mache”, I. L. Caragiale își prezintă cei doi funcționari ca pe niște gemeni nepotriviți: „Cel dântâi s-a născut la Severin tot în ziua și ceasul în care a văzut cel d-al doilea lumina la Dorohoi.” Mache, unul dintre cele mai cunoscute personaje ale lui Caragiale, e deci dorohoian: perechea Lache – Mache pune în doi oameni cele două capete ale țării.
Diligența din Dorohoi și alte apariții
- Benjamin Fondane scrie în „Herța (fragmente)”, despre orășelul Herța, care a ținut de județul Dorohoi: „auzi tăcerea lungă și gri care e toamnă / și diligența care vine din Dorohoi”.
- Vasile Alecsandri, în cântecelul comic „Haimana”, își poartă eroul, un funcționar, „de la Pitești tocmai la Dorohoi, și de la Dorohoi tocmai la Călărași”.
- Nicolae Gane inventează, în „Două zile la Slănic”, gazeta „Zorile artelor din Dorohoi”, la care scrie un poet ratat.
- Nicolae Iorga, în „Istoria românilor prin călători”, rezumă drumul unei calfe de croitor, J. F. J. Borsum, în 1817: „Ca să ajungă la Dorohoi, încunjurat cu lanuri de porumb, încă un popas la cîrciumă: mămăligă la masă și pat de lemn cu rogojini.”
Târgul lui Ion Călugăru
Prozatorul Ion Călugăru (1902–1956), născut la Dorohoi, a scris în 1936 romanul autobiografic „Copilăria unui netrebnic”, despre copilăria unui băiat într-un târg moldovenesc de la începutul secolului al XX-lea. Criticul Paul Cernat l-a numit „excelentul roman autobiografic” al autorului.
Romanul nu numește Dorohoiul: am căutat în textul ediției din 1962, iar târgul copilăriei nu are nume. Râul Jijia, care trece prin Dorohoi, apare însă de patru ori, iar prefața ediției din 1962 leagă târgul din carte de locurile în care a copilărit autorul. Într-o schiță autobiografică reprodusă acolo, Călugăru își amintea: „Amintirea mea păstrează însă vedenia unui tîrg în care vremea nu se mai schimbă: totdeauna toamnă.” Pentru un al patrulea volum al ciclului, autorul avea un titlu provizoriu care trimite tot la râul orașului: „Cei ce n-au trecut Jijia”.
Cântece
- Fără Zahăr, trupa înființată de dorohoienii Bobi Dumitraș și Bobo Burlăcianu, și-a numit al doilea album, lansat în octombrie 2005, „Episodu’ doi de la Dorohoi”. Bobo spunea atunci, despre personajele lor de la țară: „Dacă ne nășteam un pic mai aproape de munte, probabil că am fi cântat despre oi. Dar suntem născuți într-o zonă de deal unde vaca este number one.”
- Tot ei au scris piese chiar despre oraș: „Joi” (2014), despre Dorohoi, și „D’la munte” (2015), despre Dealul Polonic, după presa locală.
- Un cântec popular publicat pe Wikisource, „Trandafir de la Moldova”, are strofa: „Trandafir din Dorohoi, / Să ne iubim amândoi, măi!”. Culegătorul nu e indicat.
Basme și film
Poveștile populare din zona Dorohoiului au un studiu recent, „Dorohoiul și basmele lui” (2025), al cercetătoarei Mihaela Sandu, care arată că basmele de aici preferă tema educativă.
Nu am găsit niciun film de lungmetraj turnat la Dorohoi. Orașul a dat însă filmului românesc un regizor, Dan Pița, și actori ca Octavian Cotescu și Ștefan și Rodica Tapalagă.
Știi un text, un cântec sau un film despre Dorohoi care lipsește de aici? Scrie-ne la .
Întrebări frecvente
Surse
- I. L. Caragiale, „Lache și Mache” (Wikisource)
- Mihai Eminescu, „Doina” (Wikisource)
- Octavian Goga, „Vorbesc tăcerile” (Wikisource)
- Panait Istrati, „Ciulinii Bărăganului” (Wikisource)
- Benjamin Fondane, „Herța (fragmente)” (Wikisource)
- Vasile Alecsandri, „Haimana” (Wikisource)
- Nicolae Gane, „Două zile la Slănic” (Wikisource)
- C. Dobrogeanu-Gherea, „Neoiobăgia”, capitolul 11 (Wikisource)
- Nicolae Iorga, „Istoria românilor prin călători”, despre drumul lui J. F. J. Borsum (Wikisource)
- Ion Călugăru, „Copilăria unui netrebnic”, ediția din 1962, cu prefață (archive.org)
- Andrei Corbea-Hoisie, „Călugăru, Ion”, YIVO Encyclopedia of Jews in Eastern Europe
- Jurnalul: Ion Călugăru, scriitorul, cu aprecierea lui Paul Cernat (27 mai 2024)
- Jurnalul Național: „Vaca este no. 1”, despre albumul Fără Zahăr (14 octombrie 2005)
- Dorohoi News: piesa „Joi”, scrisă de Fără Zahăr despre Dorohoi (30 martie 2014)
- Dorohoi News: piesa „D’la munte”, despre Dorohoi și Dealul Polonic (9 septembrie 2015)
- Cântec popular „Trandafir de la Moldova” (Wikisource)
- Mihaela Sandu (Hură), „Dorohoiul și basmele lui”, Studii de Știință și Cultură, XXI/2025, nr. 1 (rezumat CEEOL)
Autor: Chiribuca Elvis. Ai găsit o greșeală? Spune-ne și o corectăm.