Prima atestare a Dorohoiului: actul din 1407 și privilegiul din 1408

Ziua Dorohoiului se sărbătorește pe 6 octombrie, pentru că în această zi a anului 1407 numele orașului apare pentru prima dată într-un document. Totuși, multe cărți și site-uri dau anul 1408. Amândouă au o explicație: sunt două documente diferite, scrise la un an distanță, iar al doilea are o dată care se poate citi în două feluri.

6 octombrie 1407: actul de la Liov

În toamna lui 1407, domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, și boierii lui reînnoiesc la Liov (azi Lviv, în Ucraina) actul de supunere pe care îl dăduseră regelui Poloniei, Vladislav Iagello, la Camenița, în 1404. Promit „să slujim Măriei sale și să-i dăm ajutor cu puterea noastră”.

Actul e scris în slavonă, pe pergament. Data e pusă „de la nașterea lui Hristos”, deci nu lasă loc de îndoială: „una mie și patru sute și șapte, luna octombrie în 6”. Urmează lista boierilor moldoveni, iar al treilea dintre ei este „pan Mihail dela Dorohoiu”. Aceasta e prima apariție cunoscută a numelui Dorohoi.

Dorohoiul apare aici doar ca titlu al unui boier, nu ca descriere a unui loc. Actele de supunere de dinainte, din 1402 și 1404, nu pomenesc Dorohoiul. Editorul documentelor, Mihai Costăchescu, a urmărit boierul în toate actele cunoscute. După el, același om apare înainte ca „Mihailaș”, fără numele Dorohoiului, iar ca „Mihail de la Dorohoi” abia din octombrie 1407. Costăchescu crede că purta acest nume fie pentru că avea moșii aici, fie pentru că avea o funcție la Dorohoi; cele mai multe moșii ale lui erau însă în ținuturile Hotin, Soroca și Orhei.

În 1932, când a fost publicat, originalul se păstra în arhiva Ministerului de Externe de la Moscova. Pe lista boierilor sunt 27 de nume după traducerea lui Costăchescu, iar Academia de Științe a Moldovei numără 28; diferența vine din felul în care se despart câteva nume compuse.

8 octombrie 1408: Dorohoiul, loc de vamă

Al doilea document e un privilegiu comercial dat de Alexandru cel Bun, la Suceava, negustorilor din Liov. Stabilește ce vamă plătesc ei în Moldova. Despre Dorohoi scrie:

„Iar cine va duce cai sau epe la Camenița, ce i-ar fi să dea în Sireti, tot aceia va da în Dorohoiu, și ce i-ar fi să dea în Cernăuți, tot aceia va da în Hotin.”

Cu alte cuvinte, Dorohoiul era punct de vamă pe drumul cailor și al iepelor spre Camenița, în Podolia, prin Hotin. E prima apariție a Dorohoiului ca așezare: un târg cu vamă. Printre martorii actului e tot „pan Mihail dela Dorohoiu”.

Aceeași clauză despre Dorohoi se repetă când privilegiul e reînnoit de domnii de după Alexandru cel Bun: în 1434 și în 1456.

De unde vine confuzia dintre 1407 și 1408

Privilegiul nu are anul socotit de la nașterea lui Hristos, ci „de la facerea lumii”: 6916, luna octombrie, ziua 8. Pe vremea aceea, anul începea la 1 septembrie, așa că octombrie 6916 se poate transforma în 1407 sau în 1408, după cum se calculează. Cei mai mulți editori, între care Costăchescu, istoricul Mircea D. Matei și Enciclopedia României din 1938, dau 1408. Bogdan Petriceicu Hasdeu și Gheorghe Ghibănescu, care a scris în 1924 prima monografie a Dorohoiului, au dat 1407.

Enciclopedia României din 1938 a numit privilegiul din 1408 prima atestare a orașului. De aici, multe texte au rămas cu anul 1408, iar unele au mutat greșit și actul de la Liov în 1408. Primăria Dorohoi le prezintă corect pe amândouă: actul din 6 octombrie 1407 și vama din 8 octombrie 1408.

Primele acte scrise chiar la Dorohoi

La câteva decenii după 1407, domnii Moldovei stăteau uneori la Dorohoi și dădeau acte de acolo:

• 12 iulie 1434: un act al domnului Ștefan al II-lea, „scris în Dorohoi”, cel mai vechi act cunoscut scris în oraș, în ediția lui Costăchescu;
• 29 aprilie 1437: Ilie Voievod le întărește negustorilor din Brașov privilegiile din vremea tatălui său, tot „în Dorohoiu”. Originalul, pe hârtie, e la Arhiva orașului Brașov.

Ce urmează, de la târgul cu vamă la scaunul vornicului Țării de Sus, e în Ținutul Dorohoi în Evul Mediu. Pentru boierul Mihail și semnele de pe pecetea lui, vezi Stemele Dorohoiului.