Comunitățile Dorohoiului: cine a trăit în oraș, după recensăminte

Dorohoiul a fost, timp de secole, un oraș al mai multor comunități. Le prezentăm aici după cifrele recensămintelor și după enciclopediile de istorie, ca istorie a orașului: cine a trăit aici, cu ce se ocupa, ce școli și ce clădiri a lăsat. Unele cifre vechi diferă de la o sursă la alta; când e așa, le dăm pe toate.

Ce spun recensămintele

Anul	Locuitori	Cum se împărțeau
1890	9.313	4.152 de români, 4.332 de evrei, 447 de „nemți”, 312 ruși, 22 de lipoveni, 17 armeni
1930	15.866	9.707 români (61,2%), 5.788 de evrei (36,5%), 121 de germani, 49 de maghiari, 36 de ruși, 36 de polonezi, 25 de ucraineni și ruteni, 22 de bulgari, 22 de romi, 15 armeni, 11 găgăuzi, 5 turci
2002	30.949	30.432 de români (98,3%), 451 de romi, 40 de evrei, 8 ucraineni
2011	24.309	21.860 de români, 375 de romi, 17 evrei, 5 germani; pentru 2.031 de locuitori, etnie necunoscută
2021	22.893	19.480 de români, 462 de romi, 5 evrei, 3 armeni, 3 ucraineni; pentru 2.928 de locuitori, etnie necunoscută

Cifrele din 1890 vin din Marele dicționar geografic al României, care nu le adună exact la totalul pe care îl tipărește. Cele din 1930 le-am citit direct pe paginile recensământului. Scăderea numărului de români în 2011 și 2021 vine mai ales din locuitorii pentru care etnia nu e cunoscută. Despre populația orașului în general, vezi Dorohoiul în cifre.

Comunitatea evreiască

Începuturi. Cea mai veche urmă a prezenței evreilor la Dorohoi, după enciclopediile de istorie evreiască, e o piatră de mormânt din 1656. Între 1799 și 1834, evreii din oraș au fost organizați ca breaslă. În 1859 erau 3.031, adică jumătate din oraș, iar pe la 1899 între 6.804 și 6.903, după surse, peste jumătate.

Meserii și comerț. În 1831, după Pinkas Hakehillot, toți cei 24 de măcelari ai târgului erau evrei, la fel 27 din cei 28 de croitori. În 1899 erau la Dorohoi 357 de negustori evrei și 29 creștini, iar în 1902, 231 din cei 297 de meseriași erau evrei. Cei mai mulți erau meseriași, muncitori și mici negustori.

Școli și instituții. Comunitatea a deschis în 1896 o școală primară, cu 164 de elevi. Școala israelito-română, cu o clădire nouă ridicată în 1909–1910, a funcționat până în 1948; clădirea e azi corpul B al Colegiului Național „Grigore Ghica”. După Primul Război Mondial, comunitatea avea o grădiniță, o școală de fete, un spital deschis în 1920, un cămin de bătrâni și două biblioteci. Prozatorul Ion Călugăru a absolvit școala israelito-română în 1914.

1940–1944. Pogromul din 1 iulie 1940 și deportările din 1941–1942 sunt descrise, cu surse, în Pogromul de la Dorohoi (1940).

După război. În 1947, după întoarcerea supraviețuitorilor, erau din nou circa 7.600 de evrei în oraș. Apoi numărul lor a scăzut: circa 2.750 în 1956, 1.013 în 1966, 49 în 2000 și 5 la recensământul din 2021.

Ce a rămas. Niciuna dintre clădirile comunității nu e monument istoric, după Lista din 2015. Rămân:

• două clădiri de sinagogă, lângă Piața Unirii, la nr. 3 (sinagoga Beth Solomon) și la nr. 5. Sursele dau străzii nume diferite: „strada Wasserman (Unirii)” la Federația Comunităților Evreiești din România și „strada Piața Unirii” într-un raport american din 2010; sunt aceleași clădiri, pe aceeași stradă. Anul construcției diferă după sursă: 1790 (Federația), 1824 sau 1825;
• cimitirul evreiesc de pe strada 1 Decembrie 1918 nr. 55, înființat în secolul al XIX-lea, cu peste 5.000 de morminte, inscripții în ebraică, idiș, germană și română și monumente comemorative, după un sondaj din 2000;
• un cimitir mai vechi, din secolul al XVIII-lea, desființat în parte în 1914.

Oameni. Din Dorohoi s-au ridicat scriitorii Ion Călugăru și Sașa Pană, scriitor de avangardă, și economistul Ștefan Antim (1879–1944).

Armenii

O tradiție veche spune că în 1418 domnul Alexandru cel Bun a așezat familii de armeni în șapte orașe ale Moldovei; unii istorici ai secolului al XIX-lea trec Dorohoiul printre ele, alții nu. Sigur e că în 1890 trăiau în oraș 17 armeni, în 1930 15, iar în 2021 3. Nu am găsit urma unei biserici armenești la Dorohoi.

Germanii, polonezii și catolicii

În 1890, dicționarul geografic număra în oraș 447 de „nemți” și 448 de catolici, fără să spună de unde veneau. În 1930 erau 121 de germani, 36 de polonezi și 214 romano-catolici. Din această comunitate a rămas biserica romano-catolică „Sfântul Iosif Muncitorul”, pe strada Spiru Haret nr. 88, ridicată în 1905–1906, azi filială a parohiei din Botoșani. În 2021 nu s-a mai declarat niciun german.

Rușii, ucrainenii și lipovenii

În 1890 trăiau la Dorohoi 312 ruși și 22 de lipoveni; în 1930, 36 de ruși și 25 de ucraineni și ruteni. Rutenii erau mai numeroși în satele județului, mai ales spre Herța. În 2021, în oraș s-au declarat 3 ucraineni și niciun rus-lipovean.

Romii

Actele vechi păstrate la Muzeul Național al Bucovinei arată că, la începutul secolului al XIX-lea, în ținutul Dorohoi existau romi robi, vânduți sau schimbați între proprietari; unul dintre acte e din 1824, altul din 1829. În 1930, recensământul număra în oraș 22 de romi. În 2002 s-au declarat romi 451 de locuitori, în 2011 375, iar în 2021 462, adică 2% din oraș.

Alte comunități mici

În 1930 mai trăiau la Dorohoi 49 de maghiari, 22 de bulgari, 11 găgăuzi și 5 turci.

Pentru cine vrea să citească mai departe: istoria comunității evreiești din fostul județ e adunată în cinci volume publicate în Israel între 1992 și 2000 și în cartea lui M. Rozen, „Evreii din județul Dorohoi” (2000).